• No products in the cart.

Cei opt indicatori analizati în evaluarea pattern-ului comportamental

Generatia SENIORILOR

1. Experiențe de viață și evenimente marcante care le-au modelat și format comportamentul de-a lungul timpului

 

2. Aspecte cu privire la modul în care gândesc în legătură cu întemeierea familiei și relațiile în viață

Pentru SENIORI familia a fost întotdeauna o instituție fundamentală pe care au considerat-o mai mult decât necesară în supraviețuirea individului.

Și-au întemeiat familii după modelul pe care l-au primit de la părinții lor, un model cultural țărănesc care a fost persistent mult timp în România și care era bazat pe tradiții și cutume.

Căsătoriile erau în general precoce. Media de vârstă a bărbaților era cuprinsă între 21 – 22 de ani și respecta o regulă din bătrâni care spunea că tânărul care nu a făcut armata nu e bărbat.

De aceea se căsătoreau după satisfacerea stagiului militar obligatoriu. Bărbații în acele timpuri făceau doi până la trei ani de armată ca militar în termen.

Media vârstei femeilor la căsătorie era cuprinsă între 18-19 ani. Spre deosebire de generațiile de astăzi cazurile în care existau relații înainte de căsătorie erau rare. Datorită tradițiilor, în special femeile din această generație, nu erau dispuse la relații înainte de căsătorie.

Bărbatul era stâlpul casei. El era cel care ținea familia. De aceea stătea în capul mesei iar în farfuria lui femeia punea cea mai mare bucată de carne.

Rolul femeii era să aibe grijă de gospodărie, să gătească și să aibă grijă de copii. Ea nu trebuia să meargă la muncă deoarece aceasta era treaba bărbatului.

În concepția lor, moștenită de altfel de la părinți, familiile trebuiau să fie de mari dimensiuni ca să poată să aibă stabilitate în timp. De aceea făceau mulți copii. Căsătoria era o uniune pentru tot restul vieții care nu admitea ideea de divorț.

De altfel în acele vremuri era o mare rușine să fii femeie divorțată sau bărbat divorțat. În cazul divorțurilor se considera de multe ori că onoarea familiei este atinsă și familia va avea de suferit.

Erau foarte atașați de familie având un dezvoltat spirit de sacrificiu pentru aceasta. SENIORII, la fel ca și părinții lor, vedeau în copiii lor un mijloc de producție al familiei și un sprijin la bătrânețe.

3. Reguli de comportament adoptate în cadrul familiei întemeiate și modurile de manifestare

 

4. Stilul personal de parenting și modul de implicare în educația și formarea copiilor ca membri ai generațiilor următoare

Ca părinți stilul lor de educație era autoritar și de multe ori brutal. Niciodată nu s-au dat înapoi de la a-și bate copiii chiar dacă aceștia erau deja mari.

Practica de a bate copiii era una curentă. Anii de suferință și traumele din timpul războiului își arătau roadele.

Obișnuiți de la vârste fragede cu munca grea au considerat întotdeauna de-a lungul vieții lor că a avea serviciu este un privilegiu. S-au angajat în industrie, în servicii, în agricultură.

Nu au precupețit nici un efort în muncă dezvoltând un înalt spirit de sacrificiu pentru serviciul pe care îl aveau și pentru șefii lor.

Stilul propriu de muncă adoptat și comportamentul specific al membrilor generației în piața muncii și în mediul de afaceri

Ca angajați au fost dedicați și loiali muncii pe care o prestau. Spiritul de sacrificiu s-a manifestat pregnant în cadrul nenumăratelor acțiuni de voluntariat la care participau pentru reconstrucția țării și a economiei de după război.

Abilitățile lor intelectuale afectate de de lipsa de carte erau compensate de abilitățile fizice și de o curată gândire logică și pragmatică.

Anii petrecuți în război le-a format caractere puternice. Înzestrați cu multă răbdare și orientați spre detalii SENIORII au adăugat valoare consistentă muncii lor.

Având un cult pentru muncă nu lucrau haotic oferind uniformitate în ce făceau. Erau disciplinați însă erau dependenți de autoritate, pe care o respectau.

Stilul personal de leadership și principalele trăsături de personalitate în conducerea oamenilor și organizațiilor

Ca lideri SENIORII au fost foarte implicați în tot ce făceau. Erau oameni direcți care nu puneau prea mult preț pe diplomație. Munceau din greu, cu multă dedicație fiind foarte rezistenți la muncă. Stilul lor de conducere era autoritar.

Greutățile din război și apoi celelalte greutăți cu care s-au confruntat au lăsat urme adânci în comportamentul lor de conducere. Aveau multe reminiscențe militare. Datorită acestora leadership-ul lor era unul de tip ”comadă și control”.

Viața grea pe care au avut-o i-a obligat să fie atenți la orice dar le-a scăzut mult încrederea. Nu aveau prea multă încredere în general așa că SENIORII erau niște lideri destul de individualiști și egoiști în același timp.

Perioadele mari de timp în care au fost obligați de împrejurări să supraviețuiască i-au obișnuit să se bazeze cu preponderență pe instincte, pe creierul primar.

Deoarece nu au mai utilizat regulat cortexul prefrontal și-au diminuat capacitatea de a fi empatici și compasiunea confruntându-se frecvent cu probleme în reglarea emoțiilor.

Cu toată atitudinea lor autoritară Generația SENIORILOR a fost o generație de idealiști lucru care a permis regimului comunist să îi manipuleze relativ ușor, fără prea multă rezistență.

Au îmbrățișat doctrinele socialiste și au creat mitul eroului comunist, erou al muncii socialiste, un patriot priceput la toate, modest, sărac și cinstit. Acest model l-au transmis mai departe copiilor.

Tehnologiile uzuale, tipuri de comunicare preferate și capacitatea de adaptare la tehnologiile digitale și cognitive folosite în business

Din punct de vedere al analizei tehnologiilor pe care le foloseau și a modului în care comunicau SENIORII sunt o generație a radio-ului și presei scrise. Utilizau pick-up cu discuri de vinil pentru a asculta muzică și foloseau telefonul cu disc.

Și astăzi în majoritatea locuințelor acestori oameni găsești întotdeauna un radio portabil la care ei ascultă cu plăcere diverse programe. Aparatul de radio a rămas pentru ei o sursă de încredere mai importantă decât televizorul.

În ceea ce privește comunicarea inter-umană ei au preferat cel mai mult să vorbească față-în-față decât în orice alt mod. Fiind instinctuali preferă să vadă direct interlocutorul și să își facă o părere.

Comunicau de asemenea prin telefon, prin scrisori, memorii sau alte forme scrise. Au încredere în ceea ce este scris pe hârtie.

Spre deosebire de copiii și nepoții lor, membri ai generațiilor Baby Boomers și ”X” care sunt în număr mare considerați azi ”imigranți digitali”, SENIORII fac parte din categoria ”dinozaurilor digitali”.

Foarte puțini au reușit să se adapteze la utilizarea preformantă a tehnologiilor digitale din zilele noastre: iPhone, laptop, aplicații și programe, etc.

Impactul prezent și viitor în piața muncii, în societate, în familie și în sectoarele mediului local și global de afaceri

 

 

 

 

 

 
© All rights reserved | Privacy Policy | Terms and Conditions
X